TURISM
Câmpulung
Situat la 51 km de Piteşti, pe DN 73, municipiul Câmpulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Râului Târgului, în depresiunea subcarpatică cu acelaşi nume. Deşi documentar este atestat în anul 1300, descoperirile arheologice indică existenţa sa încă din secolul XII, înainte de închegarea statului feudal Ţara Românească. Veche capitală a Ţării Româneşti.
Muscelul, actualmente parte a județului Argeș, are multe comori turistice ascunse gata să fie descoperite de orice călător pasionat de frumos, de natură și peisaje superbe, precum și de atracții turistice cu rezonanțe istorice și religioase. De toate pentru toți, obiective turistice pentru trup, suflet dar și pentru minte.
Vizitatorii îmbină relaxarea și cunoașterea interactivă prin descoperirea istoriei orașului care stă la baza țării pe care o cunoaștem astăzi. Câmpulung Muscel promoveaza turismul cultural-istoric și cultural-religios, permițând explorarea Patrimoniului orașului, respectiv a 151 de poziții din Lista Monumentelor Istorice, ce au importanță culturală, religioasă, arheologică, arhitecturală și o istorie bogată, dobândite de la Paleolitic, până la Epoca Modernă.
Zonele Argeşului şi Muscelului au fost întotdeauna izvoare de obiceiuri și folclor, cercetările etnografice atribuindu-le peste 500 de obiceiuri de iarnă, neincluzând celelalte anotimpuri. Este o destinație turistică încadrată în una dintre cele mai bine individualizate depresiuni din țară, care facilitează procesul de cunoaștere a istoriei poporului român.
Ca obiective turistice în Câmpulung trebuie avute în vedere: Muzeul Orăşenesc, cu secţii de istorie, ştiinţele naturii şi artă plastică, ansamblul arhitectural Bărăţia, compus din biserica construită în secolele XIV-XV,
casa parohială din aceeaşi perioadă şi turnul Bărăţiei ridicat în 1730, Crucea Jurământului – monument istoric din anul 1674, statuia în bronz a domnitorului Negru Vodă – opera sculptorului Dimitrie Mirea(1910) . Cel mai valoros şi mai reprezentativ monument istoric al oraşului este Ansamblul feudal Negru Vodă, care datează din anul 1215.
Important din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele se afla urmele Castrul Roman Jidava, rezervatie arheologica. Fortificatia a fost ridicata in timpul imparatului roman Septimiu Sever. Este construit din piatra, fiind considerat cel mai mare castru, indeplinind sarcina apararii trecatorii Bran.
https://muzeul-judetean-arges.ro/castrul-roman-campulung-jidova/
Turism ecumenic/religios:
Ansamblu Feudal Negru Voda
Ansamblu Feudal Negru Voda – Monument istoric si de arhitectura religioasa. Ansamblul feudal dateaza din prima jumatate a secolul XIV, fiind construit din initiativa lui Basarab I si a fiului sau Nicolae Alexandru.
Mânăstirea Negru Vodă, ctitorită în secolul al XIV-lea, reprezintă cel mai important ansamblu monastic din zona Muscelului.
Legendă şi mit, dar şi realitate istorică, Negru Vodă este considerat primul ctitor al mănăstirii.
Mănăstirea Negru Vodă, unul dintre cele mai importante obiective istorice ale țării noastre.
Aici a fost prima curte domnească a Țării Românești, ctitorie a lui Radu Negru Voievod în anul 1215. Rezidită de Basarab I și de către fiul său, Nicolae Alexandru, al cărui mormânt se află în interiorul bisericii. Acolo se afla primul palatul domnesc din Țara Românească, înaintea celui de la Curtea de Argeș.
A fost reconstruită în întregime, pe aceeaşi temelie, de către Matei Basarab în anul 1635. Tot pe vremea lui este construit și Turnul clopotniței, înalt de 35 metri, cu rol principal de apărare.
Aici a fost tipărită prima carte în limba română. Și, tot acolo, în anul 1669, boierul Radu Nasturel a înființat o scoală domnească, de altfel prima școală cu predare în română, în care învățau carte și copiii celor săraci.
Complexul feudal Bajesti
Complexul feudal Bajesti – Monument istoric si de arhitectura religioasa. Aici se afla curtea fortificata a banului Mares Bajescu, ce cuprinde: – biserica Adormirea Maicii Domnului, constructie ce dateaza din anul 1666, care pastreaza picturi murale din anul 1669.
Complexul feudal Bărăția din Câmpulung
Ansamblul monumental religios Bărăția (sec. XIV), monument istoric de arhitectură de interes național, este situat în centrul municipiului Câmpulung, fiind compus din trei obiective distincte: Biserica „Sfântul Iacob”, Turnul Bărăției și Casa parohială.
Biserica „Sfântul Iacob” este cea mai veche clădire din ansamblu, fiind interesantă prin prezența cunoscutei lespezi a Comitelui Laurențiu de Longo Campo, datată în anul 1300, aflată în interior, sub altar.
In jurul orașului Campulung pot fi vizitate trei biserici rupestre, clădite cândva în negura istoriei – Nămăiești, Corbii de Piatră și Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă.
Mănăstirile Cetățuia Negru-Vodă, Nămăiești și Corbii de Piatră fac parte din așa-numitul triunghi sacru al așezărilor rupestre muscelene, fiind ridicate pe planurile unor vechi așezări dacice. Un adevărat triunghi energetic, având în centru orașul Câmpulung.
Fie că este vorba de misticism, spiritualitate, pură istorie sau religie, acestea sunt cu siguranță locuri deosebite, sfinte, în care atât pelerinul cât și simplul turist va descoperi vechi altare dacice închinate lui Zamolxe, peste care au fost clădite sau săpate bisericuțe de către Negru Vodă sau alți înaintași, unde vor vedea urme și semne antice cioplite în stâncă, chiar și vestita siluetă a Cavalerului Trac, plus multe altele.
Clar este că secretele acestor lăcașuri de cult încă nu au fost în totalitate deslușite, astfel că sunt în continuare învăluite în mister, cu povești și legende care îndeamnă la visare orice călător. Plimbarea pe la aceste biserici rupestre, chiar și numai pentru o zi, chiar și numai pentru câteva momente, va fi o călătorie înapoi in timp pentru suflet, inimă dar și pentru minte.
Mănăstirea Namaesti
Manastirea Namaesti – nu se cunosc prea multe date despre biserica sapata in stanca, inceputurile sale identificandu-se cu descoperirea icoanei Maicii Domnului facatoare de minuni, care dateaza din vremea lui Negru Voda. Dupa unii istorici, acest locas ar fi fost o catacomba crestina de pe timpul romanilor, dupa altii un templu inchinat zeului Zamolxes.
Mănăstirea şi biserica rupestră Corbii de Piatră
Mănăstirea şi biserica rupestră Corbii de Piatră – Încă de la început pot spune că bisericuța rupestră de la Corbii de Piatră este cea mai spectaculoasă dintre toate. În primul rând prin poziția sa, fiind săpată la bazele unei stânci imense, cu peretele frontal drept și vertical, uluitor de vertical, ca muchia unui paralelipiped. În orice caz, o apariție spectaculoasă, care atrage atenția încă de când o vezi de departe, de pe șosea.
Mănăstirea este un ansamblu (parţial) rupestru din secolul al XIV-lea, reînfiinţat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica mănăstirii este săpată în stâncă. Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spaţiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiţia afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecăţi publice. Este situată la 400 de m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei. Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 de m şi lung de 14,5 m. Biserica este deosebit de valoroasă şi prin pictura care o împodobeşte, realizată în cea mai pură tradiţie bizantină, datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. Iniţial, biserica avea 2 altare pe un singur naos, caracteristică ce o face unică la noi în ţară. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal, detaşabil de la anul 1761.
Mănăstirea Corbii de Piatră ar fi cel mai vechi locaș de cult din Țara Românească. Nu se știe exact când a fost cioplită în stâncă și de către cine, cu ce scop. Acolo poate fi văzut cel mai vechi ansamblu de pictură (700 de ani) și este singurul lăcaș de cult din România cu două altare pe același naos.
Din punct de vedere tipologic pare a se asemăna cu bisericile rupestre din Cappadocia. Acolo unde pot fi văzute adevărate orașe săpate în munte, de către creștinii care se refugiau din calea otomanilor.
Mănăstirea Corbii de Piatră are cele mai vechi picturi în frescă din Țara Românească, datate la început de secol XIV.
Mânăstirea Cetățuia Negru-Vodă, supranumită ”Meteora României”.
Mânăstirea Cetățuia Negru-Vodă -Aflată la 22 de kilometri de oraşul Câmpulung Muscel, la o altitudine de 880 de metri, Mănăstirea Cetăţuia Negru-Vodă seamănă cu Schitul Meteora din Grecia şi este considerată cea mai aspră sihăstrie românească. Alimentele, materialele şi apa se transportă până acolo cu un funicular. Pe cel mai înalt colţ de stâncă de pe vârful Cetăţuia este o cruce, supranumită ”crucea dorinţelor”. La Cetăţuia nu este nicio sursă de apă. Totuşi, în Sfântul Altar, în fiecare an picură un fir de apă în perioada cuprinsă între Izvorul Tămăduirii şi Adormirea Maicii Domnului.
Turism montan:
Zona montană, care reprezintă un sfert din suprafaţa judeţului, susține turismul sportiv și de agrement favorizată de masivele muntoase și rezervațiile naturale si oferă atracţii deosebite : chei, cascade, peşteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicării alpinismului, schiului ciclismul si traseele de drumeții. Din Câmpulung se poate ajunge pe trei masive muntoase: Iezer-Păpuşa, Piatra Craiului şi Leaota, prin trasee turistice cu diferite grade de dificultate, marcate corespunzător. Muntii Iezer - Masivul Iezer – Păpușa se ridică între cursurile superioare ale râului Doamnei și Dâmboviței, care îi delimitează la nord, nord-vest și vest, către înaltele culmi ale Făgărașului, precum și la est, către creasta Pietrei Craiului. Cel mai înalt punct este Vârful Roșu, situat în centrul masivului, având o altitudine de 2.469 m. Datorită aşezării sale mult mai la sud faţă de linia Carpaţilor Meridionali, masivul răsplăteşte prin peisajele spectaculoase oferite asupra munţilor din jur. Principala cale de acces către Masivul Iezer – Păpuşa este din Campulung Muscel! Masivul are cea mai domoală creastă din peisajul montan românesc, fără pericol de avalanşă iarna, astfel încât rămâne un munte sigur chiar şi atunci când în alte zone pericolul este maxim, cu condiţia de a nu se intra pe versanţii abrupţi, unde stratul de zăpadă se poate rupe.
Trasee Montane Masivul Iezer – Păpușa
Cabana Voina – Muntele Văcara – Refugiul Iezer.
Marcaj: Voina – Crucea Ateneului, bandă roșie; Crucea Ateneului – Refugiul Iezer, cruce albastră, punct albastru.
Durata: Voina – Crucea Ateneului, 4 ¾ ore; Crucea Ateneului – Refugiul Iezer, ¼ oră.
Caracteristici: Traseu accesibil iarna pînă la Crucea Ateneului
Cabana Voina – vf. Găinațul Mare, 1831 m – vf. Păpușa, 2391 m – Izvorul din Plai, 2200 m– Voina.
Marcaj: Voina – vf. Păpușa, bandă roșie; vf. Păpușa – Izvorul din Plai, bandă roșie; Izvorul din Plai – Voina, triunghi roșu.
Durata: Voina – vf. Păpușa, 5 ore; vf. Păpușa – Izvorul din Plai, 2 ore; Izvorul din Plai – Voina, 3 – ore.
Caracteristici: traseul este greu accesibil iarna
Cabana Voina – Izvorul din Plai, 2200 m – vf. Roșu – Refugiul Iezer.
Marcaj: Voina – Șleul Bătrînei, triunghi roșu; Șleul Bătrînei – Crucea Ateneului, bandă roșie; Crucea Ateneului – Refugiul Iezer, cruce albastră, punctalbastru.
Durata: Voina – Șleul Bătrînei, 4 -5 ore; Șleul Bătrînei – Crucea Ateneului, 3 – 4 ore; Crucea Ateneului – Refugiul Iezer, ¼ oră.
Caracteristici: traseul nu este accesibil iarna
Cabana Voina – Valea Bătrîna – Lacul Iezer.
Marcaj: Traseu Voina – Valea Bătrîna – Refugiul Iezer, punct albastru, pătrat alb; sau Traseu Voina – Valea Bătrîna – Piciorul Iezerul Mare – Refugiul Iezer, cruce albastră.
Durata: varianta a) 4 ore; varianta b) 5 ore.
Caracteristici: varianta a) nu este accesibilă iarna
Cabana Voina – vf. Păpușa, 2391 m – Muntele Dracsinului – Muntele Tămalul Mare – Cabana Flaiul Foii.
Marcaj: Cabana Voina – Izvorul din Plai, triunghi roșu; Izvorul din Plai – vf. Păpușa, bandă roșie; Păpușa – Valea Dracsinului, bandă albastră; Valea Dracsinului – Plaiul Foii, bandă albastră.
Durata: Cabana Voina – Izvorul din Plai, 4 ore; Izvorul din Plai – vf. Păpușa, 1 ½ – 2 ore; Păpușa – Valea Dracsinului, 3 ore; Valea Dracsinului – PlaiulFoii, 3 ½.
Caracteristici: traseul nu este accesibil iarna
Cabana Voina – Muntele Văcarea – Vf. Iezerul Mare, 2461 m – Piciorul Iezerului Mare – Valea Bătrîna – Voina.
Marcaj: Voinea – vf. Iezeul Mare, bandă roșie; vf. Iezeul Mare – Muntele Văcarea – Voinea, cruce albastră; (sau vf. Iezeul Mare – Piciorul Iezerului Mare – Voinea, bandă roșie)
Durata: Voinea – vf. Iezeul Mare, 5 ½ – 6 ½; vf. Iezeul Mare – Voinea – 4 -5 ore.
Caracteristici: traseul este accesibil și iarna. Nu se recomandă înapoierea prin Căldarea Iezerului Mic și prinValeaIezerului din cauza avalanșelor.
Trasee intersectate: traseul este similar cu traseul nr. 2 însă nu coboară în Căldarea Iezerului Mic
Cabana Voina – Izvorul din Plai – vf. Păpușa – Muntele Găinațul Mare – Voina.
Marcaj: triunghi roșu, apoi bandă galbenă.
Durata: 8 -9 ore.
Caracteristici: Zonă mai puțin accidentată și favorabilă pentru schi
Turism cultural:
Acesta este favorizat de existenta in Campulung a unui un centru medieval reprezentativ pentru Tara Romaneasca (prima capitala a tarii) cu numeroase obiective culturale. Acest tip major de turism se practica in principal intr-o forma organizata fiind foarte complex, acoperind atat latura educationala (cunostinte imbogatitoare) si latura recreativa, simtita la nivel spiritual.
Complexul Muzeal Golesti
Muzeu national si monument istoric si de arhitectura laica. Profil: literatura, etnografie, arta. Link
Ruinele Castrului Roman din Purcareni
Acest castru (situat pe fortificatia romana Vadul lui Traian) este considerat de cercetatorul P. Polonic Scheia de bolta a strategiei romane la confluenta acestor vai (Arges si Raul Doamnei).
Ruinele Cetatii Poienari
Ruinele Cetatii Poienari sau Cetatea lui Negru Voda dateaza din secolul XIV. Potrivit legendei, ar fi apartinut legendarului domn al Tarii Romanesti, Negru Voda, cunoscut in istoriografie sub numele de Radu I.
Pe vârful Muntelui Cetăţuia, într-un cadru natural fortificat, la o distanţă de 25 km faţă de municipiul Curtea de Argeş, se înalţă Cetatea Poenari, nominalizată astfel, cu precădere, atât de izvoarele vremii, cât şi în istoriografia de specialitate, după satul din apropiere, aflat la circa 6 km depărtare.
Cu acest nume o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII. Link
Turism educational:
Casa C. I Parhon
Casa memoriala. Casa natala a savantului de renume mondial C. I. Parhon – Link
Constantin I. Parhon (15 octombrie 1874, Câmpulung Muscel – 9 august 1969, Bucureşti), endocrinolog de renume național şi internațional.
Casa in care s-a născut in anul 1874 Constantin I. Parhon se afla in municipiul Câmpulung Muscel, județul Argeș.
–Adresa: Str. Fratii Golesti Nr.3
Localitatea: Campulung Muscel, judetul Arges
Casa Constantin Baraschi
Constantin (Mușat) Baraschi (n. 17 noiembrie 1902, Câmpulung, Muscel, România – d. 22 martie 1966, București, România) a fost un sculptor român, membru corespondent al Academiei Române (1955)
Printre creaţiile de referinţă ale lui Constantin Baraschi se numără două altoreliefuri pentru Arcul de Triumf, statuia „Nicolae Bălcescu”, dezvelită în 1969 la Piteşti şi două basoreliefuri pentru faţada Institutului de Botanică din Bucureşti
Sculptorul este implicat direct în executarea, în anul 1938, a monumentului „Kilometrul zero” conceput de către arhitecţii Horia Creangă şi Ştefan Niculescu, amplasat în centrul Bucureştiului, în faţa ctitoriei domnitorului Constantin Brâncoveanu, Biserica „Sf. Gheorghe”.
La Predeal, în faţa gării este amplasat Grupul statuar „Apărătorii Predealului” consacrat de Constantin Baraschi eroismului Armatei Române în luptele din Primul Război Mondial desfăşurate în zonă.
Au rezistat timpului busturile realizate de artist amplasate în Parcul „Carol I” din Bucureşti: „Nicolae Bălcescu”, „George Coşbuc” şi „Alexandru Sahia„, iar, în Câmpulungul Muscelului, „Nicolae Bălcescu” şi „Autoportret”. Oraşului său natal, sculptorul îi va dedica „Ţăranca din Muscel”, dar şi grupurile statuare de la stadion şi de la Cimitirul Flămânda.
Casa George Toparceanu
Casa memorială George Topîrceanu se găsește în Nămăești, comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș și este o filială a Muzeului Municipal Câmpulung, Argeș. Clădirea a aparținut socrilor poetului G. Topârceanu fiind donată în anul 1966 de către soția poetului, Victoria Topârceanu, pentru a se amenaja casa memorială a poetului.
În prezent, casa unde a locuit și a creat poetul, timp de 8 ani, adăpostește o expoziție memorială permanentă, cuprinzând exponate legate de viața și activitatea poetului (o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei și prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare, bastoane.
La intrarea în micul parc, printre pomi, se găsește bustul poetului George Topârceanu, operă în bronz a sculptorului Marius Butunoiu, din 1973[2]. Pe soclu sunt așternute ultimele versuri din „Balada morții” – Link
Casa George Stefanescu
George Stephănescu (1843-1925) – compozitor, pedagog, dirijor, creatorul şcolii româneşti de canto, fondatorul Operei Române, a fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei române (“Mama soacră”, “Cometa” și “Scaiul bărbaților”).
Este fondatorul trupei de Operă Română din cadrul Teatrului Naţional din Bucureşti (1885) şi organizator al Companiei lirice române (1892) şi al Societăţii lirice române (1902).
În satul Căpățânenii Ungureni, Comuna Arefu, Județul Argeș se află casa în care a locuit compozitorul George Ștefănescu. Aceasta a fost construită din cărămidă, în 1873, după planurile compozitorului. Are un plan dreptunghiular cu un corp de dependințe, parterul fiind format din 6 camere, terasă de piatră și prispă, iar mansarda dintr-o singură cameră cu acces din terasă. Clădirea este declarată monument istoric, sub denumirea Casa Gheorghe Stephănescu. În fața casei se află o statuie a compozitorului George Stephănescu. – Link
Casa Memoriala Dinu Lipatti
Casa Memorială „Dinu Lipatti” este o secție externă a Muzeului Județean Argeș situată în localitatea Ciolcești. Colecția de importanță memorială prezintă obiecte care ilustrează viața și activitatea marelui pianist și compozitor român Dinu Lipatti (1917 – 1950). Muzeul prezintă numeroase obiecte ce au aparținut lui Dinu Lipatti (pianul Bechstein, diplome, partituri) și fratelui său, diplomatul și omul de cultură Valentin Lipatti, familiei, cunoștințelor din țară și străinătate, fotografii de familie: Dinu Lipatti la diferite vârste, alături de profesorii săi (George Enescu, Florica Muzicescu, Mihail Jora). Multe dintre fotografii sunt executate de Dinu Lipatti, deoarece acesta era un pasionat și talentat fotograf – Link – Link
Casa Tudor Musetescu
Dateaza de la începutul sec. XX. Aici a trait si creat dramaturgul Tudor Musatescu. Casa de cultură Tudor Mușatescu din Câmpulung a fost inițial sediul Primăriei care după anul 1968 a fost mutată în clădirea fostei Prefecturi. Clădirea a fost inaugurată în anul 1907. Are plan simetric în formă de U, cu o intrare monumentală. În fața clădirii se află bustul lui Negru Vodă din Câmpulung, turnat în bronz. – Link
Casa memoriala Liviu Rebreanu
Casa memorială ”Liviu Rebreanu” este situată în comuna Ştefăneşti, judeţul Argeş și a fost inaugurată în mai 1969 şi cuprinde obiecte şi piese de mobilier care au aparţinut marelui romancier. Construită la începutul secolului al XX-lea, casa a fost cumparată în 1930 de către Liviu Rebreanu Scriitorul a scris aici romanul „Răscoala”, precum şi unele din operele sale apărute în ultima parte a vieţii. În această casă (unde a decedat la 1 septembrie 1944) Liviu Rebreanu a fost vizitat de-a lungul timpului de numeroase personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti.
Casa evocă personalitatea scriitorului, exponatele prezentând obiectele personale, manuscrise, ediţii ale operei sale apărute în ţără sau peste hotare, o parte din corespondenţa purtată cu oameni de cultură români sau străini. O contribuţie deosebită la amenajarea casei memoriale au avut-o Fany Rebreanu şi Puia Florica Rebreanu, soţia şi respectiv fiica scriitorului. – Link
Casa Oprea Iorgulescu, Câmpulung Muscel, Argeș
Casa Oprea Iorgulescu, aflata la intrarea in municipiul Câmpulung Muscel, este o construcție în stil eclectic, cu mai multe stiluri arhitecturale folosite împreună.
Stilul arhitectural de bază al Casei Oprea Iorgulescu este neoclassic, datorită volumetriei şi compoziţiei simetrice de pe faţade, ornamentat cu elemente baroce (de exemplu lucarnele rotunde de pe acoperiş, sau balustrada scării principale de acces), şi elemente neoromâneşti (anumite ancadramente de ferestre) – Link
Vila Drăghiceanu, Câmpulung Muscel - construcție în stil românesc
Vila a fost construita de catre Matei Drăghiceanu intre 1902 si 1905, fiind inaugurata de proprietar, cu certitudine, in anul 1905, conform relatarilor din presa timpului.
Vila Drăghiceanu – este o construcţie în stil românesc, realizată din piatră de Albeşti, aparţinând inginerului geolog Mathei Drăghiceanu, nepot după mamă al poetului Grigore Alexandrescu. – Link
Turism stiintific:
Turiștii se pot bucura și de trei arii naturale protejate prin Hotărârea nr.18/1994 a Consiliului Judeţean Argeș: Rezervația granitului de la Albești, Rezervația paleontologică a calcarelor de la Albești, Punctul fosilifer de la Suslănești, plus de Parcul National Piatra Craiului. Acest tip de turism este legat in aceasta zona la unele atractii unice, de mare valoare stiintifica, care aduna fluxuri importante de specialistii formeaza diferite domenii (geografie, biologie, paleontologie etc.)
Rezervatii naturale de calcar numulitic si granit in Comuna Albestii de Muscel
În comuna Albeștii de Muscel, situată la poalele Masivului Iezer, se găsesc două rezervații geologice, declarate arii protejate de interes național.
Rezervația naturală de calcar numulitic se află în partea sud-estică a satului Albești. Calcarul de aici, cunoscut ca și “calcar de Albești”, a fost folosit ca materie primă pentru construirea unor așezăminte cultural – artistice de mare valoare: Castrul Roman de la Jidova, Mănăstirea Curtea de Argeș, Mănăstirea Cozia, Biserica Trei Ierarhi, Arcul de Triumf, Banca Națională, Casa Poporului, Palatul Regal (Muzeul Național de Artă), Palatul Peleș.
Arie monument al naturii, calcarul numulitic de Albești reprezintă și un depozit de fosile vertebrate și nevertebrate (colți de rechini, echinoderme, brahiopode, foraminifere) atribuite eocenului (a doua perioadă a paleogenului, care a durat de acum 55,8 ± 0,2 milioane de ani, până acum 33,9 ± 0,1 milioane de ani. Mamiferele încep să domine uscatul. Apar primii șerpi).
Rezervația naturală de granit este situată lângă cea de calcar și este formată din numeroase blocuri cu dimensiuni de până la 2,5 m, de culoare roz, compuse din cuarț, microcline, perlitic, biotit și sericit fin, parte din blocuri fiind acoperite de ierburi și arbuști”,
Rezervația fosiliferă de la Suslănești
Rezervația fosiliferă se află în partea estică a satului Suslănești, pe teritoriul administrativ al comunei Mioarele, în apropierea drumului național DN 73D, pe traseul Boteni – Suslănești – Fântânea.
Aici s-au descoperit schelete de pești fosili cu o vechime de peste 50 de milioane de ani. La 8 km de Câmpulung, pe partea stângă a văii Argeșelului, la Suslănești, pe dealul Marlauz, la o altitudine de 680 m, se află Rezervația fosiliferă Marlauz. Aceasta prezintă o importanță deosebită prin bogăția de schelete de pești fosili, ce se găsesc în argilele sub formă de lespezi fine datând de aproape 56 de milioane de ani. Rezervația fosiliferă de la Suslănești a fost declarată monument al naturii datorită importanței sale științifice deosebite. Este o arie protejată de tip paleontologic, fiind inclusă în a treia cateogorie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Rezervația se întinde pe o suprafață de circa 3,5 hectare. Zona este lipsită de prea multă vegetație, fiind brăzdată de șanțuri rezultate în urma fenomenelor de șiroire sau a torentelor de apă de pe versanți.- Link
Turism balnear:
Bughea de Sus - Statiune balneoclimaterica de interes local, cu activitate sezoniera. Situata la 590 m altitudine, la poalele de sud-est ale muntilor Iezer, la 5 km de Campulung. Are activitate sezoniera. Factori naturali de cura sunt apele minerale sulfuroase, clorurate, unele iodurate, sodice, hipotone.